Buna dimineata...

Abia m-am ridicat din pat, cu ochii ciudati de om buimac, imi iau cafeaua si tigara (mancarea de dimineata) si incep sa verific statusul blogurilor pe care le am in lista celor interesante... Bineinteles ca fara muzica de dimineata nu merge, dar de data asta las player-ul pentru blogul Florinei (si bine fac). Descopar o piesa superba pentru care-i multumesc, care ma trezeste incet-incet si ma transforma intr-un copil cu zambet tamp. Iubesc diminetile astea....

Indiferent de genul muzical preferat, exista piese care intotdeauna te vor face sa zambesti, iar pe mine astfel de muzica ma face sa-mi pierd mintile. Sa fiu un drogat care rade ca prostul uitand pentru o secunda de toate problemele pe care le am pe cap, si sa ma cred mai puternic decat oricine....

Sunt un visator si nu sunt putini cei care stiu chestia asta. Nu poti sa-mi faci nimic; indiferent de job-ul la cravata intotdeauna va exista momentul de nebunie in care cravata se desface brusc iar camasa este sfasiata de dorinta eliberarii. Intotdeauna vor fi momente in care voi fugi de unul singur la mare doar ca sa vad rasaritul chiar daca ma astepta 200KM inapoi la Bucuresti, pe care voi fi obligat sa-i parcurg cu 180km/h doar ca sa ajung la sedinta de servici.

Da-o incolo de amenda, doar de-aia trag: ca sa imi permit sa fac chestia asta... Nici varianta unui posibil accident nu ma poate linistii atata timp cat stiu ca pot sa circul cu 30 la ora si sa intre un dobitoc de "albanez" (AB) care si-a luat carnetul (numai el stie cum).

Lasati-ma sa uit ca ma doare! Lasati-ma sa uit de singuratatea aglomeratiei permanente! Lasati-ma sa iubesc ploaia ca si marea! Lasati-ma sa traiesc... (va "urla")
Romania vs. Occident (Publicitatea in Romania)



M-am tot gandit sa impartasesc din experientele profesionale prin acest blog dar nu am stiut niciodata cu ce sa incep. Avand in vedere ca in zilele ce urmeaza voi parasi pentru un timp scumpa si draga noastra Romanie mi-a trecut prin cap sa prezint comparatia generala facuta de foarte multi colegi de breasla si chiar de mine, dintre ceea ce se intampla in publicitatea din Romania si ceea ce fac baietii destepti pe-afara.

Daca pentru multi romani publicitatea, aparent, nu inseamna nimic, ea ne afecteaza la fiecare pas.

Incepand de dimineata cand iti faci cafeaua si asculti reclamele de la radio sau privesti pauzele interminabile ale stirilor de dimineaza si continuand cu gramada de pliante din cutia postala, apoi cu lovitura de gratie din afara casei, cu panouri publicitare, afise si firmele tuturor magazinelor de pe strada, toate sunt doar o mica parte din ceea ce inseamna munca noastra, a celor care avem grija ca tu sa cumperi exact ceea ce iti spunem noi.

Multe firme din tarisoara noastra inca nu inteleg rolul nostru iar rezultatul este lipsa de valoare pe care o avem in fata multora, indiferent de istoricul nostru in vanzari sau de faptul ca un simplu serviciu pe care-l putem oferi patronilor, le poate inzeci cifra de afaceri.

Povestea celor care au lucrat afara, in occident (in principiu, cam oriunde afara) si care se intorc in Romania, este foarte tragica. Mentalitatea patronilor "buni la toate" trebuie retusata. Pentru prea multi conceptul de "brand" nu este decat un simplu cuvant pe care uneori nici nu-l cunosc, iar socul descoperirii diferentei de mentalitati este mult prea mare pentru a crede ca toata "chestia" asta chiar se intampla.

Daca in alte zone ale Europei, primul lucru la care apeleaza o noua firma, sau o firma care-si lanseaza un nou produs, are ca unul din prioritati "imaginea", in Romania, totul se reduce la a face o reclama "cat mai ieftina care sa aduca bani". Nu ar fi vorba intotdeauna neaparat o problema de buget atata timp cat sti sa lasi o agentie de publicitate sa-si faca intr-adevar treaba. Dar in momentul in care consideri, conform mentalitatii romanesti, ca le sti pe toate, incep adevaratele probleme.

Asa cum firmele de constructii contruiesc, asa cum brutariile fac paine, asa cum termocentralele produc curent, asa cum fotografii fac poze, asa cum mecanicii repara, asa cum policlinicile particulare "reapara" oameni, asa agentiile de publicitate produc vanzari prin publicitate. Prea multi suntem in situatia de a ne dori din tot sufletul sa fim lasati sa ne facem treaba. Daca o firma occidentala angajeaza o agentie de publicitate pentru a se ocupa de imaginea ei de la cap la coada fara ai spune ce sa faca ci sfatuindu-se cel mult cu agentia, in Romania patronul beneficiar hotaraste ce trebuie sa faca o astfel de agentie, fara ca probabil, sa fi citit macar odata in viata o amarata de revista sau carte de domeniu.

Puteti spune ca patroni ca nu va permiteti a agentie buna careia sa-i acordati increderea necesara intr-o relatie dintre ag. publicitate si firma dvs. insa va pot contrazice. Exista destule (inca insuficiente) agentii care sunt bune in ceea ce fac, dar nu au puterea financiara de a avea pretentiile celor mari care isi permit sa refuze orice client, si sa isi faca treaba asa cum trebuie. O alta intrebare ar fi "De unde stiu ca agentia e intradebar buna?". Prin oamenii pe care compania respectiva o are. Prin reputatia pe care si-a facut-o prin clientii deja satisfacuti sau nesatisfacuti.

Solutii exista dar pana cand patronii, directorasii si sefii din firmele romanesti nu vor intelege ca treaba unui grafician este de a concepe o sigla perfecta imaginii lor, sau ca un brand manager trebuie lasat in pace sa analizese toate chestiunile problemei pentru a crea un brand cu-adevarat puternic, nu se va intampla nimic bun, iar oamenii buni vor continua sa accepte faptul ca sunt doar niste angajati.

Din pacate stiu societati care ar avea intr-adevar ce sa vanda sau sa produca dar din cauza marketingului defectuos, tipic romanesc, raman acolo unde sunt sau le trebuie mult prea mult timp sa se dezvolte.

Haideti sa invatam ca un televizor il repara un electronist si nu un macelar; ca graul este cultivat de tarani si nu depilotii de avioane; ca pe munte se merge in bocanci nu in tocuri...
Completare... "Despre iubire"

Couple in love

Nu stiu de ce, dar ma simt obligat sa o completez pe Florina desi nu e imperios necesar. Pot sa spun ca da, ea are dreptate in foarte mare masura. Vorbind de iubire ca un "sentiment atat de abstract si atat de practic in acelasi timp", sustin ca fiecare il traieste in felul lui indiferent de "interes". Personal pot sa spun ca in relatia in care sunt angajat, este conform spuselor Florinei, adica iubesc pentru că "imi completeaza viața pe un plan sau altul". Completarea de-aici vine: faptul ca iubirea mea, cat si a ei, este motivata in primul rand de cate un interes personal de fiecare parte, nu inseamna ca ne transforma in niste falsuri.

Traim aceasta iubire cu responsabilitate, si maturitate, ceea ce o face atat de reala incat de prea multe ori confundam interesul cu "adevarata" iubire ceea ce nu inseamna neaparat ca este gresit.

Consider ca exista doua tipuri de iubire si pot spune ca le-am trait pe-amandoua: cea pe care o viseaza toti, cea adolescentina, in care nimic din ceea ce este in jur nu mai este important atata timp cat nu este implicat/a el/ea, si cea de care a vorbit in mare masura Florina, adica cea de interes. Le consider egale pe-amandoua, atata timp cat este intradevar vorba de iubire. Nu are importanta care e motivul sau interesul iubirii atata timp cat sti ca indiferent de ce se intampla, persoana cu care o traiesti, va fi intotdeauna langa tine.

Stiu; suna ciudat sa crezi ca atunci cand iubesti pentru un anumit motiv, este vorba intr-adevar vorba de iubire. Si totutsi... de ce iubim pe cineva? Pentru ca e frumoasa, calda, romantica, sexy, perversa, bogata sau simpla. Oricum am pune problema, e vorba tot de motiv sau inters.

Trebuie totusi sa ne gandim: daca pentru motivele pe care le avem, suntem dispusi sa oferim intr-adevar totul, fara a cere mai mult decat ne poate oferii persoana de laga noi. Trebuie sa ne bucuram de fiecare zambet al lui/ei si nu al altor persoane care iti pot oferii "placerea" pentru o noapte pentru ca motivele iubirii noastre, le primim pentru tot restul vietii.

Nu sunt de-acord totusi cu una din frazele autoarei scrierii initiale, cum ca "Persoana de lângă noi nu e vinovată de faptul că nu mai reprezintă idealul nostru, la fel cum nici noi nu suntem vinovați dacă nivelul așteptărilor sale s-a schimbat." E absurd! Atata timp cat tu nu esti sigur ca poti oferi ceea ce ai si ca nu te poti multumi cu ceea ce ti se da, tot restul vietii, RENUNTA. Nu spune vorbe mari precum, "o sa fiu langa tine tot restul vietii" sau 'nu o sa te insel niciodata" doar pentru a pastra o persoana langa tine. Pentru ca tot ce vei primi in schimb, nu va fi decat ceea ce oferi. Intr-un fel sau altul vei trai toate minciunile pe care le-a oferit.

Sfatul meu, si cred ca si al Florinei, indiferent de motiv, de interes, de sentimente, atunci cand spui ca iubesti nu minti. E foarte usor sa facem rau, dar in acelasi timp e atat de bine sa ne bucuram de iubirea pe care o are celalalt de oferit...
Marketing...

Reguli de marketing

"Regulile de baza ale marketingului explicate amuzant de catre un profesor."

Le mai gasisem pe undeva mai demult, dar uitasem de ele, ceea ce e pacat. Asa ca le adaug si eu aici (spun "si eu" pentru ca sunt preluate - in marketing nu se spune furate).

Chiar daca nu va vine sa credeti, regulile astea au un sambure de adevar in ele. Poate o sa ma apuc de dezbatut intr-un alt post.

1. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui:
“Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine”. Asta inseamna marketingul
direct

2. Esti la o petrecere impreuna cu niste prieteni si vezi o fata superba.
Unul dintre prietenii tai se duce la ea, arata spre tine si spune: “Tipul
ala este extrem de bogat. Casatoreste-te cu el”. – Asta inseamna publicitate

3. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii iei
numarul de telefon. A doua zi o suni si ii spui: “Buna. Sunt extrem de
bogat. Casatoreste-te cu mine” – Asta inseamna telemarketing

4. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te ridici, iti aranjezi
cravata, te duci spre ea, ii oferi de baut, ii deschizi usa (de la masina),
o ajuti sa urce, te oferi sa o duci pana acasa, dupa care spui: “Ca veni
vorba. Sunt bogat. Nu ai vrea sa te casatoresti cu mine?” – Asta inseamna
relatii publice

5. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Vine spre tine si iti spune:
“Stiu ca esti extrem de bogat! Am vreo sansa sa te casatoresti cu mine?” -
Asta inseamna recunoasterea brandului

6. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui:
“Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine”. Tipa iti da o palma cat de
tare poate. – Asta inseamna feedback-ul din partea clientilor

7. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui:
“Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine”. Ea te ia de mana si te duce
sa te prezinte sotului sau. – Asta inseamna dezechilibru intre cerere si
oferta

8. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea dar inainte sa
poti spune ceva, vine un alt barbat si ii spune: “Sunt bogat. Ai vrea sa te
casatoresti cu mine?” iar ea pleaca impreuna cu el – Asta inseamna
competitia pe aceeasi piata

9. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si inainte sa-i
spui:”Sunt bogat. Casatoreste-te cu mine” vine sotia ta – Asta inseamna
restrictia de a intra pe piete noi.

Criza eco.

Ha ha ha,

Sau macar atat pentru ca mai mult oricum nu pot face iar rasul este sarcastic din acelasi motiv. Sunt satul pana peste cap de "Criza economica" bagata pe gat in toate felurile posibile.

Si mai grav este ca noi chiar o inghitim fie ca vrem fie ca nu. Daca la nivel inalt, la nivel de patronate si conduceri "chestia" asta se imparte in trei, la nivel social treaba sta mult mai simplu. Nu pot spune ca economia e punctul meu forte, dar orice persoana care a trercut macar odata pe langa probleme de economie de baza ,stie ca aici nu e vorba decat de o balanta care se inclina intr-o parte sau in alta.

Explicatia:
Ca exemplu luam moneda nationala care fluctueaza in functie de economia interna si externa. Daca in Romania economia scade, valoarea leului pierzand teren atunci cea externa nu poate decat sa cresca, aceeasi situatie fiind si invers.

Pe scurt: ca cineva sa piarda, altcineva trebuie sa castige. Avand in vedere ca in lume este o foarte mare "criza economica" inseamna ca altundeva exista un "apogeu economic". Intrebarea este unde si cine o controleaza? De ce i se da voie sa faca chestia asta?

Desfasurarea:
Am vazut din decembrie cum au aparut stirile despre dezechilibrarea economiei (banci falimentate, firme in cadere etc.), marea majoritate reale (cel putin asa cred) dar din ianuarie a devenit suspecta treaba. Prea ne bombardeaza, prea cauta sa faca material din orice si sa ii dea culoarea crizei economice. Nu mai dau exemplu pentru ca daca ati avut timp le-ati observat si voi. Mi s-a spus de multe ori "da da' vezi cati sunt dati afara?". Da sunt de-acord dar hai sa ne uitam si in cealalta sfera: stiti cati patroni cauta oameni? Am observat asta peste tot. Se cauta tot felul de metode de a atrage noi angajati si totusi multe firme sunt in deficit de forta de munca. Afise pe strada, anunturi pe net, in ziare, la radio si nu numai. Adecco, cea mai mare companie de forta de munca la nivel international a avut de munca in ianuarie si februarie anul asta chiar mai multa decat in aceeasi perioada a anului trecut (aflata din surse interne).

Efecte:
Cum ziceam, "primul nivel" se imparte astfel:
a: firmele care sunt in criza si sufera foarte mult din cauza mediatizarii in mod excesiv al "evenimentului" (oameni/firme speriati(e) care nu mai cumpara/investesc de frica crizei);
b: firmele care se folosesc de propaganda media pentru a-si mari profitul schimband strategia de marketing, disponibilizand un nr. N de persoane pentru simplu fapt ca cei ramasi oricum vor lucra mai mult, pentru ca nu au incotro si reducerea costurilor inutile, chestii care trebuiau luate in considerare de la bun inceput de catre managerul firmei;
c: firmele care controleza "criza" sau care pur si simplu au niste manageri, economisti, asistenti de marketing care stiu sa se foloseasca de criza, fiind in partea "apogeului economic" si care se vor bucura de confort atata timp cat lumea nu incepe sa realizeze.

La nivel social:
Atata timp cat ai reusit sa fi angajat la una din firmele de la punctul c: nu ai de ce sa-ti faci griji, ba mai mult: nici nu-ti faci, nu te intereseaza de multe ori mai ales daca nu esti implicat in nici un fel. Daca esti parte a unui din punctele a: si b: e nasoala treaba, mai ales ca si propaganda e menita sa-ti impregneze in cap o idee cum ca nu mai ai nici o sansa. Nu te speria,; cauta alternative; nu e foarte greu!

Tineam de mult sa-mi spun parerea si uite ca am facut-o. Nu stiu daca e bine; nu stiu daca e buna, ci pur si simplu parerea mea dupa ce am tras cu urechea intr-o parte sau in alta, dupa ce m-am uitat mai bine in jur de curiozitate sa aflu daca chiar asa e, dupa ce am pus mana pe telefon si am intrebat cateva persoane.

Eu sper sa ne trezim cu totii repede pentru ca daca nu o facem, o sa continuam sa mergem in jos iar cei de la punctul c:, "marile puteri".

Sa aveti un drum bun si o zi frumoasa.
Adrian Alexandru Buzan
(Zamolxe)