N.U.Z. - Omagiu ei...
Conceptul de
N.U.Z. nu stiu daca eu l-am creat, sau numai l-am definit, sau pur si simplu l-am redefinit; dar stiu ca este cel mai important lucru un viata.
Sa
Nu Uiti sa Zambesti este cel mai important lucru in fiecare zi. Eu am cam uitat in ultimele 2 luni si nu vreau chestia asta. Astazi incerc sa o iau relativ de la capat. Astazi plec undeva la 700 de KM de casa pentru o luna de zile pentru a reinvata sa zambesc, sa simt parfumul "ei", sa visez, sa traiesc. Vreau sa fiu un adevarat egoist pentru urmatoarea luna, si asa voi si face uitand de urat, de meschinism, de dobitocie si prostie.
Vreau sa vad in fiecare dimineatza, de azi incolo, o luna de zile, rasaritul soarelui avand zambetul pe buze si numai pentru mine. Sa simt in vant parfumul ei si sa o visez in fiecare noapte printre stele.
Culmea ca mai demult eu incheiam fiecare mesaj, conversatie, sms cu cele trei litere magice (cel putin pentru mine):
N.U.Z. si am cam uitat sa o fac de ceva timp. Tata m-a invatat sa profit de ziua de azi si sa ma bucur de ea ca si cum maine nu ar mai fi. M-a invatat sa nu pastrez hainele bune in dulap pentru evenimente speciale pentru ca acele evenimente s-ar putea ca maine sa nu mai fie. Imi dau seama ca nici cand s-a dus pe cealalta lume nu am realizat ca asa e. Cu o seara inainte de a-si da duhul nu l-am trezit sa-l salut lasandu-l sa doarma cu ideea de a vorbi a doua zi cu el. A doua zi am intarziat cu telefonul trezindu-ma tarziu si printr-o situatie ciudata am crezut chiar ca era suparat pe mine si nu am indraznit sa-l sun sa-i spun "Salut Stefan!". Pentru mine el din seara de 28 decembrie a dormit pentru totdeauna.
M-a invatat prost din moment ce am pierdut ce era mai frumos pentru mine pe lumea asta. Pur si simplu am fost un elev nesilitor uitand sa o fac fericita in fiecare zi pe fiinta pe care eu o iubeam cel mai mult. Nu am stiut sa fiu destul de egoist in asa fel incat sa o tratez asa cum se cuvine pentru a o avea langa mine. Sper ca intr-o zi sa ma poata ierta pentru ca fiecare zi, trece foarte greu stiind ca nu mai exista pentru mine. Vreau sa cred ca inca este a mea. Ca zambetul ei din fiecare dimineata o sa-l revad si toate rasariturile pe care o sa le vad de acum incolo ii vor fi dedicate pur si simplu pentru ca ii sunt dator vandut.
Si-a dat sufletul pentru a fi langa mine; s-a distrus fizic si psihic doar pentru ca ma iubea si pentru a fi langa mine atunci cand tata nu a mai fost. Timp de o saptamana a fost langa mine 24/24 de ore. O saptamana ea a apucat sa doarma adunat vre-o 10 ore pentru ca eu refuzam sa dorm, iar ea sa ma lase singur.
Avea cearcane pentru ca se trezea dimineatza inaintea mea ca sa-mi faca pachet pentru servici. (nici mama nu a facut chestia asta vre-odata). Odata a uitat sa-mi puna pachet si stia ca nici nu am bani la mine, si nu a mancat pana cand nu am ajuns eu acasa pentru ca nu putea inghiti stiind ca eu nu am ce sa mananc.
A facut tot ce e omeneste posibil pentru mine. A si gresit dar nu se poate compara cu toate zilele si noptile in care am zambit doar pentru ca ea exista.
M-am axat foarte mult pe a face foarte multe chestii frumoase si speciale pentru ea si am uitat de chestiile simple si cele mai importante.
Am uitat sa Zambesc pentru ca ea exista si am uitat zilele in care priveam cu indignare orice fiinta de sex feminin care ar fi incercat sa se apropie de mine pentru ca stiam ca o am pe ea si
pentru mine ea era cea mai perfecta. Nimeni nu se putea ridica la nivelul ei. Nu spun ca nu exista fiinta la fel de buna ca ea pe lumea asta , ci doar ca ea era cea mai buna pentru mine.
Nu mai vreau sa fac greseala asta! Vreau sa imi rascumpar toate greselile fata de ea.
Vreau sa zambesc asa ca am o luna sa o fac.
O sa fiu nou:D
O sa fiu
N.U.Z.
.jpg)
E prea frig afara; mult prea frig si atunci prefer sa sfarsesc intr-o camera, trantit pe o canapea poiectandu-mi umbra de la lumina lumanarii pe peretele din spatele meu. De tigara uit, ca de fiecare data si ma chinui sa adun scrumul imprastiat pe canapea in scrumiera improvizata dintr-un pahar.
